Tipuri de preparate naturiste

Tipuri de preparate naturiste

De cate ori nu s-a intamplat sa intram intr-un magazin naturist cautand un produs pe baza de anghinare iar consilierul sa ne puna in dificultate la enumerarea formelor de prezentare sub care se poate regasi anghinarea intr-un “plafar”?

Pentru a veni in ajutor, ne-am propus sa enumeram cateva din preparatele pe baza de plante si sa le subliniem caracteristicile specifice.
Extractul, implica separarea partilor medicinale active ale plantelor de componentele inactive utilizand anumite proceduri si anumiti solventi. Produsul astfel obtinut este fie un lichid impur, semisolid, o pulbere sau un ulei.

Macerarea, de exemplu, consta in tratarea produsului vegetal maruntit cu o cantitate necesara de solvent si mentinerea acestora in contact pe o durata determinata (in apa 8-12 ore) concomitent cu agitarea continua sau intermitenta.Apoi, se realizeaza separarea solutiei extractive de reziduu prin filtrare sau decantare. In cazul maceratelor in solutii de alta natura (alcool, ulei, vin, otet), timpul de macerare se mareste, putand ajunge la cateva saptamani. Prin acest procedeu substantele active raman in solventul folosit, gasindu-se intr-o cantitate mai mare decat in infuzii. Maceratul se foloseste atunci cand principiile active nu pot fi extrase prin infuzie sau decoct.

Un produs al macerarii este si tinctura, daca este folosit ca si solvent alcoolul. Tinctura este obtinuta prin extragerea substantelor active din plante, de obicei proaspete, in solutii hidroalcoolice. Concentratia alcoolului, a materiei prime ce se macereaza, si timpul de desfasurare a procesului se aplica conform retetei. Exista tincturi simple sau tincturi triple care sunt mult mai eficiente, fiind folosite in general in afectiuni grave. Pentru obtinerea tincturii triple se realizeaza cea simpla peste care se adauga aceeasi cantitate de planta folosita initial, plus aceeasi cantitate de alcool. Se lasa inca 14 zile la macerat, agitand zilnic, dupa care se filtreaza si se decanteaza inca o zi. Rezultatul se transfera in alt vas in care se adauga 250 ml. apa fiarta si racita, lasandu-se in continuare la macerat 14 zile cu agitare zilnica. In ziua 15 se decanteaza si se transfera in recipientul din care urmeaza a se face administrarea.
Tincturile, spre deosebire de alte forme de preparare, contin toate elementele active ale plantei.

Infuzarea este o metoda simpla de extragere si administrare a principiilor active din plante prin tratarea plantelor timp de minim 10 minute in vase acoperite, cu apa fiarta. De la caz la caz,timpul sau temperatura apei trebuie sa varieze. Este indicat sa nu folosim ustensile metalice, sa umezim cu apa calduta in prealabil materialul vegetal si sa nu indulcim preparatul. In general infuzarea se utilizeaza in cazul partilor de planta care au peretii celulari mai subtiri (flori, frunze, parti ierbacee).

Decoctia este o tehnica de preparare este asemanatoare cu cea a infuziilor. Produsul vegetal maruntit se va imbiba in 5 parti apa rece urmand a se macerea 5 minute pentru ca mai apoi, sa se adauge si restul de apa fierbinte la proportia ceruta (1% sau 5%). Apoi se incalzeste pe baia de apa 30 minute . La final se strecoara si reziduul se spala pana la volumul prescris (plantele medicinale cu continut ridicat in uleiuri eterice se vor umecta cu alcool de 50°C, apoi se va adauga apa fierbinte). In fitoterapie, decoctul se realizeaza in cazul organelor vegetale din care principiile se extrag mai greu (radacini, rizomi, scoarta, etc.).

Siropurile sunt extracte (sucuri naturale obtinute prin stoarcere, infuzii, decocturi, macerate) la care se adauga mult zahar. Rolul zaharului din sirop este acela de a corecta gustul si mai ales de a conserva produsul. Siropurile naturale prezinta valoare alimentara si terapeutica. Fitoterapia foloseste aceste extracte si pentru proprietatea lor de a corecta gustul unor ceaiuri, in special al acelora destinate copiilor.

Pentru a se obtine un extract standardizat, uscat, se consuma cantitati foarte mari de planta, de regula intre 40-50 de ori echivalentul in planta neprelucrata. In unele cazuri se poate ajunge chiar si la rapoarte de sute de ori, in functie de gradul de standardizare si de procentajul de substanta activa existent in planta bruta. Extractele standardizate reprezinta o metoda prin care ne asiguram ca preparatele rezultate au o valoarea terapeutica mare si ca aceasta nu fluctueaza in functie de recolte, zone geografice, climat sau de momentul recoltarii.

Rotta Natura foloseste extracte echilibrate tocmai pentru a putea doza corect substantele active si pentru a obtine un efect terapeutic mare. Asadar, administrarea extractelor concentrate standardizate reprezinta o metoda prin care va asigurati ca atingeti dozajul eficient, intr-un mod simplu si controlat.

De exemplu, in momentul in care vi se ofera mai multe variante de capsule de anghinare verificati modul in care este scrisa concentratia. Daca este scris simplu, “anghinare 300 mg.” , inseamna ca o capsula contine 300 mg. de planta pura. Daca in schimb este prezentat un raport de tipul “extract 5:1 din frunze de anghinare 300 mg.” inseamna ca pentru cele 300 mg. de extract standardizat s-au folosit de fapt 1500 mg. de planta. Nu doar cantitatea folosita din planta este importanta ci si minimum de subtanta activa garantata. Un exemplu il constituie Ginkgo Biloba extract unde sunt garantate minim 24% glicozide flavonice si 6% lactone terpenice datorita extractului inalt calitativ. Acestea sunt substantele de care ne folosim din planta Ginkgo biloba.

Asadar, nu doar medicina clasica a evoluat ci si cea alopata, care este acum mult mai usor de utilizat, la indemana mult mai multor pacienti si cu efecte terapeutice mai puternice decat inainte.